Informatizarea pregătirii înotătorilor

          Ritmul alert de propagare a informaţiilor privitoare la mişcarea umană face ca noutăţile să fie „invazive”, copleşitoare. De aceea, specialiştii nu contestă eficienţa utilizării instruirii asistate pe calculator (IAC) în domeniul sportului, ca sferă aplicativă. Prin IAC, entităţile domeniului comunică şi devin interoperabile. De altfel, acest aspect este valabil pentru orice domeniu al vieţii; domeniul devine concurent doar în condiţiile în care beneficiază permanent de noi informaţii.

 În laboratoarele științei sportului, tehnologiile moderne au un asemenea impact încât profesorii-antrenori consideră că performanţele de mare valoare derivă chiar din aceste tehnologii avansate. Putem gândi astfel că, IAC furnizează un suport practic pregătirii: antrenamentul sportiv devine strict specializat; el se conectează întrecerii, deoarece totul trebuie raportat la performanțe și tentative record; creşte puterea enunţiativă a analizei în sport şi, astfel, exigenţele.

 Aplicaţiile computerizate asigură:

• analiza mişcărilor specifice;
• documentarea privind pregătirea şi competiţia;
• folosirea tehnicilor video, pentru înţelegerea modelelor, a simulărilor;
• furnizarea feedback-urilor în timp real pentru eficientizarea tehnico-tactică;
• cooperarea interdisciplinară pentru satisfacerea intereselor cognitive, realizabile tehnic, aplicabile practic;
• sport management-ul;
• sport marketing-ul;
• dimensiunea socio-culturală a sportului, etc.

 IAC în sport trebuie concepută pentru a menţine homeostazia (echilibrul organic), în condiţiile în care performerii sunt supuşi unor solicitări extreme. Astfel, în laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generaţie tehnologică, se înregistrează, se verifică (uneori pe manechine) şi se simulează:

•  solicitări funcţionale maxime la care poate fi supus organismul unui sportiv – capacitate de efort în diferite regimuri: aerob, anaerob, hipoxic-hipobaric în probe funcţionale respiratorii, de solicitare preponderent psihică, etc.;
• rezistenţa unor organe(glob ocular),sisteme(osteo-ligamentar) sauaparateale corpului uman (muscular, respirator) pentru a stabili “antrenamentul” de prevenire a suprasolicitării, a supraantrenamentului sau a unor accidente sportive grave;
• fiabilitatea materialelor, dar și efectele unor echipamente sportive neconvenţionale asupra performanţelor.Pentru înotători, fastskin-ul, costumul „piele de rechin”, a determinat îmbunătățirea semnificativă a performanţelor, dar a alterat simţul kinestezic, stereognostic.

          De asemenea, prin instruire asistată computerizat:

• se modelează probele şi cursele sportive;
• se “intră” în situaţii de competiţie directă; se verifică reflexele competitorilor;

• se citesc fotogramepe punctele de forţămaximă, medie sau minimă, pentru ameliorarea execuţiilor în ciclicitatea lor;
• se stabilesc repere de intensitate, pornind de la profilul optim, extras digital;
• se evidenţiază indicaţii profilactice sau terapeuticespecifice disciplinelor şi se alcătuiesc baze de date privind patologia pe ramură de sport;
• se reconstituie braţe de pârghie, pentru analiza vitezei şi a acceleraţiilor. Prin cunoaşterea frecvenţei de prezentare a fotogramelor se află ce parametrii de mişcare sunt alteraţi sau deficitari;se analizează aspecte biomedicalelegate de intrarea în efort a anumitor structuri fiziologice (scoarţa premotrică, cortex frontal, lob occipital şi cerebel), de reglajele umorale în efort specific (hormonul somatotrop, STH, creşte semnificativ la copiii înotători și accelerează creșterea), de modificările ventilatorii, circulatorii, cardiace, metabolice (de exemplu, se citeşte grafica fluctuantă a lactatului în raport cu FC);
• se  simulează evoluţii atletice predictive;
• se calculează valori ale unghiului dintre 2 segmente în mişcare;
• se prefigurează biotipuri constituţionale pe probe şi procedee, extrapolând de la modelul campionului;
• se calculează digital suprafeţe frontale. Ele sunt importante în fluido-dinamică, unde se calculează portanţa şi rezistenţa hidrodinamică; la înot este importantă toată suprafaţa care opune rezistenţă la înaintare;
• se alcătuiesc antrenamente modulare(“după reţetă”), în funcţie de dominanta aleasă (tehnică, tactică, aerobă, anaerobă, antrenament de restabilire, antrenament maraton, etc.). Ele sunt uşor “manevrabile” în planificare..

 Fără instruire asistată de calculator ştiinţa sportului va avea un ciclu de viaţă scurt în raport cu alte ştiinţe. De altfel, în orice domeniu afluxul informaţional ne va depăşi oricum, însă credem că, în contextul actual, vor fi mereu la curent cu ceea ce este mai important doar cei care vor folosi suportul digital și tehnologiile avansate de informare şi comunicare.

 Prof. univ. dr. Luciela Vasile

Prof. univ. dr. Sabina Macovei

Discobolul, Revista UNEFS de cultură, educaţie, sport şi kinetoterapie, Anul VI nr.4 (22), 2010